|
StatutTeza a fost susţinută pe 20 februarie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009 Autoreferat![]() TezaCZU 343.1(043.2)=135.1 R-82
|
Prezenta investigaţie ştiinţifică a temei constituie un aport al autorului la dezvoltarea ştiinţei dreptului procesual penal, în condiţiile în care studierea unei asemenea problematici are o arie restrânsă.
La elaborarea tezei s-a urmărit studierea problemelor din punct de vedere al teoriei generale a sistemelor, considerându-se că instituţia termenelor şi actelor procedurale în procesul penal se află în cadrul unei instituţii mai mari şi mai cuprinzătoare – exercitarea drepturilor procesual penale şi ştiinţa dreptului penal, ca entitate superioară tuturora - şi în interdependenţă cu celelalte elemente ale sistemului, instituţii apropiate şi interdependente.
Studiul termenelor procedurale şi actelor procedurale în procesul penal constă în cercetarea, compararea, aprofundarea şi elucidarea acestor instituţiei şi a instituţiilor interdependente şi formulării unor propuneri şi recomandări în ceea ce priveşte modelarea lor pentru sistemul juridic şi realităţile din cele două ţări, România şi Republica Moldova.
Noutatea ştiinţifică a investigaţiei constă în faptul că s-a întreprins o cercetare complexă în domeniul analizei instituţiilor juridice ale noţiunii şi bazei termenelor procedurale, actelor procedurale în procesul penal şi implicaţiilor pe care aceste instituţii le au în desfăşurarea procesului penal şi în apărarea garanţiilor procesuale ale părţilor în procesul penal. Cercetarea are un caracter nou şi în aspectul analizei comparative, atât între sistemele de drept ale celor două ţări şi în interiorul acestora, dar şi între instituţiile analizate şi cele similare de pe plan european.
Cercetarea ştiinţifică a constituit drept suport pentru aprofundarea instituţiilor analizate şi, pe această bază, îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional din cele două ţări, prin propunerile şi recomandările finale, elaborarea unui concept teoretic despre alinierea legislaţiei naţionale la cea internaţională în perspectivă integratoare.
Rezultatele investigaţiilor au permis să fie elaborate definiţii proprii ale instituţiilor termenelor procedurale şi actelor procedurale în procesul penal.
De asemenea, s-a întreprins studierea bazei metodologiei ştiinţifice şi, în special a principiilor logicii în ceea ce priveşte definirea conceptelor, investigarea termenilor şi conceptelor de termen şi act procedural, geneza termenelor, clasificarea, calcularea, consecinţele nerespectării termenelor procedurale şi restabilirea termenului omis.
În aceeaşi notă s-a urmărit studierea bazei metodologiei ştiinţifice şi, în special a principiilor logicii în ceea ce priveşte definirea conceptelor de elaborare a actelor procedurale, modificarea acestora, aspecte legate de corectarea erorilor materiale, înlăturarea omisiunilor vădite, comunicarea actelor procedurale participanţilor la procesul penal şi nulitatea actelor procedurale.
Considerăm că prin cercetarea ştiinţifică asupra problematicii termenelor şi actelor procedurale am adus o contribuţie definitorie la clarificarea acestor concepte, în vederea aplicării practice de către organele judiciare pentru realizarea scopului procesului penal, acela ca nimeni să nu fie condamnat pe nedrept şi pentru ca persoanele care încalcă legea să răspundă penal, numai în acest fel asigurându-se ordinea socială şi garantarea libertăţii cetăţenilor.
CAPITOLUL II. Actele procedurale în procesul penal
În examinare [3] :
Arhiva tezelor: