|
StatutTeza a fost susţinută pe 15 iunie 2011 în CSSşi aprobată de CNAA pe 5 octombrie 2011 Autoreferat![]() |
Lucrarea conţine 105 pagini de text de bază, fiind constituită din întroducere, 5 capitole, concluzii, recomanări şi bibliografie (251 surse), 10 anexe, 28 tabele şi 25 figuri. Rezultatele obţinute sunt publicate în 14 articole ştiinţifice.
Domeniul de studiu - lucrarea abordează un aspect important al neurologiei, fiziologiei şi neuroimagisticii.
Scopul şi obiectivele lucrării au vizat studierea incidenţei factorilor de risc, particularităţilor clinice, neuroimagistice, neurofiziologice şi indicilor calităţii vieţii la bolnavii cu hemoragii intacerebrale minore pentru optimizarea procesului diagnostic.
Metodologia cercetării ştiinţifice. Cercetarea reprezintă un studiu clinic, analitic, prospectiv. Eşantionul studiat a inclus grupe comparabile. Colectarea datelor pentru cercetarea clinică a fost de tip „lot- martor”.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: au fost evidenţiate particularităţile clinice, neurofiziologice şi neuroimagistice ale hemoragiilor intracerebrale minore; sistematizaţi factorii de risc în determinanţi şi predispozanţi în sensul declanşării hemoragiilor intracerbrale minore; elucidate aspectele neuroimagistice şi neurofiziologice ale hemoragiilor intracerebrale minore în corelare cu deficitul motor; a fost evidenţiată informativitatea diagnostică diferită în baza indicilor potenţialului evocat motor; au fost identificate corelaţiile manifestărilor clinice cu localizarea hemoragiilor intracerebrale minore la diferite nivele ierarhice ale tractului piramidal; a fost emisă ipoteza dependenţei dereglărilor motorii la bolnavii cu hemoragii intracerebrale minore de lezarea structurilor cerebrale cu diferită concentraţie a fibrelor motorii şi nivelul reactivităţii căilor cortico-spinale.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării constă în sistematizarea factorilor de risc implicaţi în declanşarea hemoragiilor intracerebrale minore în determinanţi şi favorizanţi; evidenţierea localizării prioritare a patologiei studiate în regiunea capsulei interna (45% cazuri); evidenţierea particularităţilor clinice în funcţie de structurile cerebrale afectate; evidenţierea sensibilităţii indicelui reactivităţii tractului piramidal în procesul de diagnosticare al hemoragiilor intracerebrale minore; estimarea calităţii vieţii pacienţilor cu hemoragii intracerebrale minore.