Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2022 / iulie /

Influenţe romantice în sonatele pentru vioară şi pian ale compozitorilor din spaţiul cultural românesc (prima jumătate a secolului XX)


Autor: Florea Augustina
Gradul:doctor în studiul artelor, culturologie
Specialitatea: 17.00.01 - Arte audio-vizuale (cu specificarea: artă teatrală; artă muzicală; artă cinematografică, televiziune şi alte genuri de artă audiovizuală)
Anul:2022
Instituţia: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP)

Statut

Teza a fost susţinută pe 1 iulie 2022 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 30 septembrie 2022

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.56 Mb / în română

Teza

CZU

Adobe PDF document 16.00 Mb / în română
314 pagini

Cuvinte Cheie

romantism muzical, romantism enescian, sonata romantică pentru vioară și pian, sonata violonistică românească, influențe stilistice, gen muzical, limbaj muzical

Adnotare

Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 219 de titluri, 145 pagini de text de bază și 4 anexe, care însumează: studiul analitic al sonatelor violonistice ale compozitorilor romantici; 419 exemple muzicale; 44 tabele; 7 scheme arhitectonice. Rezultatele cercetării sunt reflectate în 25 de lucrări ştiinţifice publicate.

Domeniul de studiu: muzica instrumentală de cameră, istoria și teoria genurilor muzicale, creația muzicală românească.

Scopul lucrării constă în elucidarea procesului evolutiv și evidențierea trăsăturilor specifice ale sonatelor violonistice românești din prima jumătate a secolului XX în contextul continuității tradițiilor componistice ale romantismului muzical european.

Obiectivele cercetării: evaluarea genului de sonată violonistică în creația compozitorilor romantici în aspectul dezvăluirii principiilor estetice și stilistice ale romantismului muzical european; retrospectiva istorică a sonatei romantice pentru vioară și pian; dezvăluirea gândirii componistice romantice în sonatele violonistice enesciene; identificarea influențelor romantice, inclusiv ale celor enesciene, în sonatele violonistice românești din prima jumătate a secolului XX; cercetarea interferenței stilistice între trăsăturile de filiație romantică, elementele folclorice, tehnicile componistice contemporane.

Noutatea și originalitatea științifică a tezei constă în aplicarea gândirii sistemice în cercetarea genului de sonată violonistică românească din prima jumătate a secolului XX; în examinarea sonatelor din perspectiva valorificării elementelor ideatico-semantice și morfologico-sintactice caracteristice romantismului; în introducerea în circuitul științific a unor creații mai puțin studiate, inclusiv Sonata pentru vioară și pian de Șt. Neaga.

Rezultatul obținutcare contribuie la soluționarea unei probleme ştiinţifice importante rezidă în elaborarea unei imagini panoramice asupra sonatei violonistice românești din prima jumătate a sec. XX conturată prin prisma asimilării influenţelor stilistice ale romantismului, asigurând astfel plasarea componisticii naționale într-un context european, creând baza teoretică pentru valorizarea și promovarea creațiilor respective ale repertoriului muzical cameral.

Semnificaţia teoretică a tezei constă în sintetizarea abordărilor teoretice și istorice în cercetarea sonatei romantice pentru vioară și pian; stabilirea traseului evolutiv al sonatei violonistice românești din prima jumătate a secolului XX; îmbogățirea și diversificarea cunoștințelor științifice privind manifestarea influențelor romanismului în sonata românească pentru vioară și pian, acoperind anumite lacune în cercetarea acestui domeniu al componisticii muzicale. Aportul teoretico-științific al lucrării se manifestă și prin deschiderea noilor orizonturi și încurajarea noilor studii desfășurate în contextul respectiv.

Valoarea aplicativă a lucrării rezidă în posibilitatea utilizării rezultatelor cercetării în procesul de studiu la specialitatea Interpretare instrumentală în cadrul disciplinelor Instrument (vioară) și Ansamblu cameral. Materialele tezei pot fi recomandate în calitate de material informativ suplimentar pentru cursurile Istoria muzicii naționale și Forme muzicale. Totodată ele pot fi folosite în calitate de suport metodologic pentru elaborarea unor viziuni interpretative originale aplicate în activitatea concertistică.

Implementarea rezultatelor științifice s-a realizat în cadrul procesului de instruire a studenților AMTAP, precum și în activitatea interpretativă și științifică, prin participarea la conferințe științifice internaționale și naționale și publicarea de articole și studii la tema tezei.

Cuprins


1. SONATA PENTRU VIOARĂ ŞI PIAN ÎN CONTEXTUL GENUISTIC AL ROMANTISMULUI MUZICAL EUROPEAN, CA OBIECT DE STUDIU ŞTIINȚIFIC
  • 1.1. Romantismul muzical – fenomen artistic prioritar al secolului al XIX-lea – în interpretare filosofico-estetică și muzicologică
  • 1.2. Evaluarea științifică a aspectelor genetice, componistice și interpretative ale genului de sonată
  • 1.3. Sonatele pentru vioară şi pian ale marilor compozitori romantici în cercetările științifice contemporane.
  • 1.4. Afinităţi romantice în sonata violonistică românească (prima jumătate a sec. XX)
  • 1.5. Concluzii la Capitolul 1

2. PARADIGME EVOLUTIVE ALE GENULUI DE SONATĂ PENTRU VIOARĂ ŞI PIAN ÎN CREAȚIA COMPONISTICĂ ROMÂNEASCĂ DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX
  • 2.1. Sonata romantică – model genuistic al violonisticii enesciene și al componisticii românești din prima jumătate a secolului XX.
  • 2.2. Filiația romantică – indiciu definitoriu al sonatei pentru vioară și pian de Stan Golestan
  • 2.3. Valențe romantice în cadrul genului de sonată pentru vioară şi pian în perioada interbelică
  • 2.3.1. Ștefan Neaga. Sonate pour violino et piano
  • 2.3.2. Constantin Silvestri. Sonata II pentru violină şi pian, op. 19, nr. 3
  • 2.3.3. Marcel Mihalovici. 2-eme Sonate pour violon et piano, nr. 2, op. 45
  • 2.4. Ecouri ale romantismului în sonata violonistică postbelică (sfârșitul anilor ’40 – începutul anilor ’50)
  • 2.4.1. Bogdan Moroianu. Sonata pentru violină şi pian, op. 9
  • 2.4.2. Sabin Drăgoi. Sonata pentru vioară şi pian
  • 2.4.3. Sigismund Toduță. Sonata pentru violină și pian
  • 2.5. Concluzii la Capitolul 2
3. SEMANTISMUL ROMANTIC – FACTOR INTEGRATOR AL SISTEMULUI DE MIJLOACE FIGURATIVE ÎN CADRUL SONATEI VIOLONISTICE ROMÂNEȘTI DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX
  • 3.1. Manifestarea gândirii romantice la nivelul limbajului muzical
  • 3.1.1. Sugestivitatea plasticizatoare a spectrului imagistic
  • 3.1.2. Profilarea melodică a tematismului de reper
  • 3.2. Semnificații romantice în aplicarea tiparelor architectonice
  • 3.2.1. Ciclul de sonată
  • 3.2.2. Forma de sonată
  • 3.3. Filonul romantic al corelației partidelor vioară-pian
  • 3.3.1. Coloritul timbral al tematismului, ca procedeu figurativ-artistic
  • 3.3.2. Modalitatea de asociere instrumentală, ca procedeu formal-constructiv
  • 3.4. Concluzii la Capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIA
ANEXE
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CV-ul AUTORULUI